Retorica civica din perspectiva politica sau de la traseismul civic la traseismul politic si retur

Un cunoscut activist civic devenit recent politician revine la elanul civic de altadata si (re)descopera intr-un articol publicat  pe platforma Contributors.ro ( Cristian Ghinea - Ce îi isterizează cu adevărat? Și ce s-a schimbat, totuși?)  dupa aproape  trei decenii de democratie ,  ca “Asocierea oamenilor buni pentru cauze de interes public tinde să devină o normalitate în România.”

In realitate, asocierea pentru cauze de interes public a existat inca din decembrie 1989, iunie 1990, etc. si , cu unele sincope explicabile, timp de aproape trei decenii , dar fara nici un rezultat concret . Aceasta tendinta de asociere  nu a fost fructificata in mod eficient de formele si structurile civice aparute  dupa caderea oficiala a comunismului si acest lipsa de eficienta a societatii civile a generat oboseala civica si apatie prin lipsa de feed-back a sistemului politic si social care a reactionat exact dupa principiul „cainii latra, ursul rece”.

Adevarata problema a societatii romanesti invocata de autor  a fost si ramane monopolul de sistem asupra formelor asociative care daca nu sunt tinute sub control devin un pericol mortal pentru orice sistem nedemocratic.

Confiscarea ( mascata sau nu ) a spatiului societatii civile de catre structurile puterii direct sau prin interpusi , este o strategie de inginerie sociala care a fost deja consacrata in spatiul est-european .

La noi,  problema GONG-urilor respectiv a ONG-urilor politice a fost evidentiata de catre Ciprian Ciucu , un alt fost activist civic devenit acum politician :

 „Li se spune GONG-uri în română şi GONGO în engleză . “G”-ul vine de la englezescul „Governmental”. Sunt şi acele organizaţii înfiinţate de instituţii guvernamentale şi le întâlnim cu precădere în statele autoritare (cum ar fi Rusia). Ele sunt înfiinţate pentru a simula democraţia reală şi pentru a contrabalansa influenţa şi estompa vocea organizaţiilor veritabile, independente. Ele vizează puterea politică, sunt instrumente de luptă politică extra-partidice şi intra-partidice, obţin de multe ori resurse în mod netransparent şi nu răspund decât in faţa acelora care le-au înfiinţat” 

 http://www.contributors.ro/advocacy-public-affairs/sa-nu-le-dam-ong-urilor-liber-la-obiective-politice/ 

Mai recent, lista celor 1300 de ONG-uri „de utilitate publica” (http://cursdeguvernare.ro/document-1-300-de-ong-uri-cu-statut-de-utilitate-publica-infiintate-prin-legi-speciale-in-special-in-ani-electorali.html ; https://sergiusimion.blogspot.ro/2016/09/transformarea-interesului-public-in.html

)  include organizatii care implementeaza  democratia cu ajutorul ...Ministerului de Interne (http://www.aid-romania.org/, Masoneriei (http://mlnr.ro/), etc. este un exemplu elocvent de sabotare a activitatii societatii civile .

Problema cea mai grava nu este atunci cand societatea civila este faultata de dusmanii ei pentru ca atunci stie de cine sa se apere , ci atunci cand se faulteaza singura respectiva cand este sabotata,  direct sau indirect, chiar din interiorul ei.

Daca despre trasesismul politic se discutata de aproape trei decenii, despre traseismul civic se vorbeste foarte putin sau deloc.

Punctul de vedere al ong-istilor deveniti peste noapte politicieni este in esenta urmatorul :

„Plecarea din mediul ONG către viața politică (sau într-o funcție executivă, cum a fost cazul câtorva membri ai guvernului Cioloș) este o experiență formativă, de învățare, ceea ce le îmbunătățește substanțial înțelegerea, aprofundând atât mecanismele administrației cât și pe cele ale politice. Odată reîntorși – dacă nu rămân în politică – competențele lor vor fi îmbunătățite iar critica oengistă mai bine focalizată.
Și mai prezintă un avantaj: permite mobilitatea socială atât pe orizontală, cât și pe verticală.” 

Ciprian Ciucu – Este doar normal sa incerci sa-ti asumi mai mult
http://www.contributors.ro/editorial/21507/

Cu aceasta viziune asupra vietii civice  , era de asteptat ca activistii deveniti politicieni cum este autorul articolului de fata sa supraliciteze efectele traiseismului civic ( activistul civic Marian Munteanu a stabilit aici un record care nu se stie daca va mai fi doborat vreodata ! )  :

„ Faptul că o mișcare politică născută în stradă, compusă din oameni cu experiență de activiști sau ong-iști, îndrăznea să atenteze la ordinea politică construită de vechii politicieni i-a scos din minți. ”

Si totusi, orice s-ar spune o miscare politica de tip USR  „nascuta in strada” , dar compusa din oameni cu experienta de activisti sau ong-isti nu poate scoate din minti politicienii hârşişi in rele si in trei decenii de  „politicianism” care se tem doar de DNA si de pierderea voturilor electoratului . Pe de alta parte , USR a fost compromisa din start chiar de catre fondatorul ei care dupa ce a renuntat la cariera civila de matematician pentru o cariera civica de „salvator al Bucurestiului” , a renuntat si la acesta din urma ca sa fondeze un partid politic care sa salveze tara ( impreuna cu un consultant care avea conturi in Panama...)  , iar in final sa fie debarcat chiar de partidul pe care il infiintase.

Dificultatea insurmontabila pentru adeptii trasesimului civic  este aceea ca societatea civila si mediul ONG au un set de valori si o cultura organizationala si obiective  complet diferite fata de cele din mediul politic ( interesant, oare ce sistem de valori au in realitate politicienii romani ?! ) si din sectorul de stat ( cultura organizationala din sistemul de stat nu a fost investigata pana acum in mod oficial ) , mai exact sunt total antagonice si aceasta diferentiere ar fi trebuit sa fie fructificata de catre societatea civila, dar din varii motive nu a fost asa  .

Cristian Ghinea  este entuziasmat acum de faptul ca cetatenii ( nu societatea civila ) au reusit sa opreasca amplasarea unei statui intr-un cartier din capitala. Nici nu puteau reusi mai mult decat atat atunci cand societatea civila si cei care pretind ca actioneaza in locul ei au obiective care nu coincid intodeauna cu cele ale cetatenilor.

Cel mai bun exemplu il constituie chiar Funky Citizens , un ONG  condus de Elena Calistru si laudat de autor ( „ una dintre cele mai inventive asociații civice din România. Urmăresc felul în care se cheltuiesc banii publici, monitorizează administrația publică, activitatea parlamentară, sistemul de justiție etc. Ce au reușit ei să facă este un pionierat pentru al treilea val  al societății civile din România: întoarcerea la cetățean ( s.n.) . Funky Citizens este un ONG, dar asta e doar încadrarea juridică. Funky Citizens este o rețea de tineri care își pun timpul la bătaie ca să se ia în mod organizat de guler cu sistemul.”) .
Directiile strategice  ale acestui ONG sunt prezentate intr-o gama foarte variata care incepe cu  banalitati , tautologii si utopii si se termina cu fantezii ridicole despre serviciile publice  aproape de cetateani in sau prin metrou, le ofera prajituri,etc. :

„Funky Citizens cred cu tărie că transparenţa, participarea informată a cetăţenilor şi bugetarea bazată pe strategii de dezvoltare pe termen lung vor duce la o mai mare responsabilitate, eficienţă şi la reflectarea nevoilor comunităţii în cheltuirea banilor publici.” 

https://www.funky.ong/directii-strategice/funky-money    

” Serviciile publice ar veni către cetăţeni, în locurile circulate de ei, la metrou (s.n.) , în online
Dacă tot ar trebui să mergem într-o instituţie publică, ar fi pentru scurt timp, am primi o prăjitură (s.n.), am avea nevoie doar de buletin
Ar exista automate de timbre fiscale
Nu ar exista cozi, înghesuială sau munţi de hârtie
Informaţiile ar fi sistematizate, în hub-uri sau site-uri
La intrarea în instituţii ne-ar ghida linii colorate către ghişeul nostru” 

https://www.funky.ong/directii-strategice/funky-institutions/

 "Funky Citizens sprijină organizaţii şi cetăţeni care au obiective şi iniţiative de interes comun ( s.n.) , prin participarea la coaliţii (s.n.) , dar prin şi punerea la dispoziţie a infrastructurii şi expertizei pentru proiectele altor cetăţeni Funky (adica?-s.n.)" 

https://www.funky.ong/directii-strategice/funky-galaxy/

"Funky Citizens visează la un spaţiu urban cu o viziune de dezvoltare coerentă, în care locuitorii îşi asumă rolul de cetăţeni şi se implică în definirea spaţiului comun şi creşterea calităţii vieţii lor în acesta." 

https://www.funky.ong/directii-strategice/funky-town/

Daca acestea au fost "directiile strategice", "proiectele" (https://www.funky.ong/proiecte/ )sunt croite cam dupa acelasi calapod  deoarece aceasta interesanta organizatie are o foarte interesanta vocatie a redundantei si un dar special de a se ocupa de probleme ocolindu-le.
 Cele mai hazlii proiecte din toate  sunt  https://www.funky.ong/proiecte/constitutia-proiect-pilot/  si ; https://www.funky.ong/proiecte/7-ani-de-acasa/ respectiv http://educatiecivica.ro/  care nu fac nimic altceva decat sa aloce n resurse pentru a prezenta "sub o noua infatisare" cat mai colorata si mai alambicata  - cu design si concept original desigur  - ceea ce este de fapt accesibil oricarui licean printr-un simplu click pe tastatura (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339 ) .
Urmeaza un nou efort de a adapta local si intr-o forma cat mai alambicata (https://www.funky.ong/proiecte/piata-de-spaga/ ) un program care exista deja gratis pe Internet (https://www.youtube.com/watch?v=i8i1Ub6TrCc) , sau de a prezenta cat mai complicat ceea ce ar trebui sa fie rezumat cat mai simplu ( ex: https://www.funky.ong/proiecte/funky-policies/;  https://www.funky.ong/proiecte/maricorupti-ro/) , etc. dar toate acestea sunt depasite in anvergura de un proiect mamut ( https://www.funky.ong/proiecte/politica-fara-bariere/) in care sunt atat de multi participanti (https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/ ) incat nu se mai stie exact ce face fiecare si nici ce rezultate concrete au fost obtinute .  

In cazul de fata,  teza de baza a autorului este aceea ca „rezistenta individuala sau in bula” nu ajuta. Corect, numai ca exceptand anii `90 , timp de aproape trei decenii  cetatenii au rezistat presiunii sistemului politic exact in acest mod pentru ca nu este clar ce au facut cele doua valuri precedente ale societatii civile , daca abia al treilea val si-a adus aminte de cetateni ( " Ce au reușit ei să facă este un pionierat pentru al treilea val al societății civile din România: întoarcerea la cetățean.").

In  viziunea lui Cristian Ghinea, salvarea Romaniei ar putea veni de la o miscare politica  gen USR , nascuta in strada , numai ca  aceasta este o conditie necesara , dar nu si suficienta. Pentru a scapa de actuala putere politica , cetateanul ar trebui sa joace la doua capete  pentru ca USR  la randul ei devine puternica,  numai daca se dezvolta mai intai Funky Citizens , iar aceasta dezvoltare este posibila numai pe baza donatiilor cetatenilor pentru ca democratia nu trebuie sa depinda "de Soroș, de americani, de europeni", ci numai de cetateni si de banii lor.

In acest scenariu foarte alambicat , Funky Citizens ( "o retea de tineri care se iau de guler in mod organizat cu sistemul" ) ar deveni un fel de "solutie finala" pentru sistemul politic de la noi.
Problema este ca din perspectiva cetatenilor lucrurile se vad un pic diferit. Timp de aproape trei decenii miscarile civice au fost subventionate cu fonduri externe gen Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe si  EEA and Norway Grants 2009-2014 ( provide funding to 16 EU countries in Central and Southern Europe and the Baltics) ,etc.  , singurul efect palpabil  fiind acela ca banii au fost tocati , iar unii dintre fostii activisti si  directori ai "Fundatiei pentru o Societate Deschisa", etc.  au aterizat drept in randul "dusmanului de clasa" respectiv in varful piramidei politice.
Rezultatul final este acela ca activismul civic si societatea civila se afla acum la un nivel incomparabil mai scazut in raport cu cel din  anii `90 , in timp ce sistemul politic s-a cimentat intr-o masura suficienta incat sa spere ca poate transforma statul de drept intr-un stat al penalilor.
In aceste conditii,  mesajul societatii civile catre cetateni expus de un catre un fost activist devenit politician este acela ca ceea ce nu s-a reusit pana acum cu fonduri externe , ar trebui sa se rezolve cu banii cetatenilor,  pentru ca democratia costa la fel ca si ONG-urile care o implementeaza (sedii, salarii, curent, etc. )  pentru ca acestea "nu traiesc cu aer", deci in mod evident cetatenii trebuie sa doneze.
Daca cetatenii accepta propunerea , atunci in mod logic ei trebuie sa cunoasca  si pe ce au pariat respectiv ce credibilitate are beneficiarul , dar si cum vor fi folositi banii lor in conditiile in care si dupa alti activisti civici,  democratia incepe de fapt cu "testul financiar" (https://www.facebook.com/valeriu.nicolae.39/posts/10212478388457875?pnref=story ).
Din acest punct de vedere si pentru orice abordare rationala si echilibrata , ce credibilitate are o organizatie care afirma negru pe alb lucruri atat de vagi  :

" Funky Citizens sprijină organizaţii şi cetăţeni care au obiective şi iniţiative de interes comun, prin participarea la coaliţii, dar prin şi punerea la dispoziţie a infrastructurii şi expertizei pentru proiectele altor cetăţeni Funky." 

https://www.funky.ong/directii-strategice/funky-galaxy/

O credibilitate identica cu aceea a activistului Valeriu Nicolae care cerea patetic donatii pentru "Fondul pentru Democratie" respectiv pentru un ..."grup informal (?!)" ( #600 pentru democratie) , un "marketplace de proiecte civice întreținut de voluntari "(https://g4d.ro/ ) si, atentie , "o organizatie care se ocupa de organizati" ( http://www.centras.ro/).

Sa rezumam si sa punem cateva  intrebari in logica aristotelica  . Cine sau cati cetateni  ar fi incantati sa doneze bani pentru un "grup informal" ? Cine sau cati cetateni ar fi determinati sa doneze bani pentru un proiect  intretinut de voluntari (...)? Cine si cati  cetateni ar fi incantati sa doneze bani pentru o "organizatie de organizatii"?!

Sa revenim la "Funky Citizens" care afirma ca sprijina "organizatiile si cetatenii care au obiective de interes comun, prin participarea la coalitii,...etc." . Chiar asa ? No, si care ar fi ma rog acelea ?  "Organizatii" si "cetateni cu obiective de interes comun , prin participarea la coalitii ...." gasim din belsug in spatiul nostru social ( clanurile interlope, retelele de prostitutie , de distributie a drogurilor, de evaziune fiscala, etc. ) numai ca acestea nu au nicio legatura cu societatea civila si democratia. 

Altfel spus , prin modul rudimentar de formulare si implementare a directiilor strategice si a tipului de proiecte puse in practica , Funky Citizens are probleme mari  nu numai cu eficienta activitatii , ci si cu credibilitatea sa ca organizatie.
In plus, si spre deosebire de liderii politici unde statutul de condamnat penal inca este perfect compatibil cu functia politica,  in cazul liderilor civici ideea de credibilitate, prestigiu, reputatie, legitimitate morala , etc. sunt cruciale nu numai pentru organizatia din care fac parte , ci si pentru viabilitatea societatii civile in general.
De aceea, numai  simpla insinuare aparuta in presa ca un asemenea lider ar putea sa provina dintr-o familie de corupti *)  ,ar trebui sa conduca imediat la o actiune in justitie pentru calomnie deoarece in societatea civila penumbra morala echivaleaza cu moartea civica.

Intr-o astfel de situatie , reclama facuta de un  politician unei organizatii civice  ii face mai mult rau decat bine  pentru ca dezertarea activistilor in politica  si amestecul politicienilor in societatea civila compromit doar ideea de societate civila si de sector non-guvermanental , domeniul politic nu mai are nevoie sa fie compromis.




Note

*) https://www.activenews.ro/stiri-social/FUNKY-CITIZENS.-Cine-sunt-cei-care-spun-ca-se-lupta-cu-coruptia.-Scurta-biografie-neromantata-a-Elenei-Calistru-147269 ;
http://www.cairn.info/revue-politix-2008-3-page-179.htm



http://www.contributors.ro/administratie/ce-ii-isterizeaza-cu-adevarat-%c8%99i-ce-s-a-schimbat-totu%c8%99i/#comment-325602