Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

joi, 6 decembrie 2012

Sindromul ratarii si tendinta de psihologizare

Un foarte interesant articol  aparut pe Contributors.ro Tudor Calin Zarojanu - Sindromul ratarii ) ofera o grila psihologizanta de interpretare a societatii romanesti si a comportamentelor oamenilor. Comentariul de mai jos aparut in revista mentionata se refera la aceasta problema : 


Sergiu Simion spune:
Articolul domnului Tudor Calin Zarojanu este unul absolut captivant deoarece ofera o grila de interpretare a societatii romanesti si in acelasi timp a comportamentelor oamenilor . Pe de alta parte, este un fapt evident si indubitabil ca avem si jurnalisti romani „ vanduti” despre care scrie autorul , dar ar fi fost poate mult mai interesant daca scria si despre ofiterii acoperiti de ieri si de azi din presa romaneasca, dar aici avem un tabu de care se pare ca nu se poate atinge nimeni . Pe de alta parte, avem si jurnalisti romani de exceptie care in ultima perioada scriu articole pur si simplu fascinante.
In cazul de fata , teza de baza a articolului apartine unui trend psihologizant foarte in voga la noi . Autorul sustine ca societatea romaneasca ar fi animata de doua pulsiuni fundamentale :
„Am ajuns de mult la concluzia că sentimentele principale care animă societatea românească, de 23 de ani încoace, sunt resentimentul şi frustarea. Perfect explicabil, după o jumătate de secol de comunism şi deja aproape un sfert de veac de tranziţie năucă.”
Bineinteles ca exista resentimente si frustrari , dar a sustine ca numai acestea alimenteaza societatea romaneasca este o eroare majora care scoate in prim plan efectele , dar ascunde in fundal cauzele care genereaza aceasta situatie ( cine sunt cei care au resentimente si cum au aparut acestea ? cine sunt cei care au frustrari ? impotriva cui ? ce genereaza aceste resentimente si frustrari ? ) .
Sa ne reamintim modul in care a inceput revolutia la noi. loc sa ne confruntam cu o explozie de ura , ne-am confruntat cu o explozie de bucurie a eliberarii ( exista in scenele filmate atunci un moment memorabil cu cineva care desfacea o sticla de sampanie … ). La altii nu a fost la fel . Istoria consemna ca in 1956 cand a inceput revolutia din Ungaria , dupa numai trei zile, pe strazile Budapestei se puteau vedea cum atarnau de stalpi unii din activistii de partid si securistii lor.
In mod cert si dupa comportamentul multimilor imense observate si filmate in miscarea din 1989, populatia nu era antrenata atunci de ura ( ura a fost injectata in populatie si a aparut in mod cert dupa aceea, dar aceasta este o alta discutie ) .
Absurditatea acestui diagnostic social devine evidenta daca aceasta teza ar trebuie sustinuta in fata beneficiarilor ei. Din acest punct de vedere „sindromul ratarii” asa cum il defineste autorul da vina numai pe individ eludand practic sistemul si contextul in care acesta este sunt angrenat. Adica esentialul , pentru ca acolo se ascund responsabilitatile si principalii vinovati , in acest complicat angrenaj cetateanul avand numai rolul de beneficiar, mai exact de victima. Decalogul celor 10 ratari arunca pisica cetatenilor distribuiti in rolul de acar Paun, dar scapa printre degete adevaratii vinovati pentru starea de fapt .
A fost o revolutie ratata?! Desigur, dar nici unul din mortii ei nu a fost ratat iar teroristii ei neindentificati ii cautam si acum . A fost „ Piata Universitatii ” ratata ?! Desigur, dar nici un miner , cu cei din fruntea lor cu tot, nu a ratat nici un golan deci toti au fost batuti ( unii chiar omorati ) ca in Evul Mediu in fata camerelor de luat vederi si sub ochii Europei ( statul roman privea atunci , ca si acum, in alta parte… ). A fost o prosperitate ratata , adica avem o populatie saracita ? Desigur, dar nu pentru faptul ca nu a avut curaj ( „Ce am investit şi ce am riscat, noi, ceilalţi, ca să obţinem prosperitatea? ”) ci pentru ca uneori nu avea nici ce sa investeasca , nici cum sa riste atunci cand legile sunt egale pentru toti dar functioneaza uneori numai pentru unii. De exemplu sintagma „ averea dobandita se prezuma a fi licita ” prevazuta cu ceva timp in Constitutie a legalizat practic furtul de aceea unii traiesc si dincolo de lege si dincolo de Occident. In acest caz , cetatenii ordinari ( supusi legilor ) nu pot fi decat „ratati”.
De aceea, a sustine in fata unor cetateni dintre care care au fost unii impuscati la revolutie, altii batuti la mineriade , altii deposedati prin Caritas-uri, FNI-uri, etc , altii mintiti cu televizorul, altii mintiti de toti politicienii si toate partidele in care au crezut, etc. , altii terorizati de gastile de interlopi ,etc. ca sufera de „sindromul ratarii si frustrarii ” este inainte de toate o forma de cinism social pur.
Este exact acelasi gen de rationament despre „capra vecinului” implicat in urmatoarea asertiune a unui psihanalist roman care este convins ca un episod punctual din dorinta de justitie sociala a romanilor, provine nu dintr-un sentiment moral , ci din …invidie ( !) :
„ Psihologic vorbind ( psihologic vorbind, numai dupa unii psihologi – s.n.) această asteptare a tăierii pensiilor securistilor vine din dictonul românesc „să moară si capra vecinului”, dicton care ne face mult rău pentru că este unul resentimentar. Motivul este invidia transformată în resentiment.” (http://www.evz.ro/detalii/stiri/n-au-suferit-romanii-in-comunism-la-2-1-cu-psihanalistul-dem-zamfirescu-si-presedintele-iicm.html)
Pe de alta parte, exista opinii mai pertinente despre starea natiunii care pun accentul pe criza morala si implicit pe criza sistemului de valori , ceea ce deplaseaza accentul de la indivizi la sistemul in care sunt de fapt prizonieri :
„ …o profundă oboseală morală a unor largi categorii de cetățeni, o voință de-a încredința puterea cui vrea să o culeagă de pe jos, de a-i lăsa să se descurce pe beneficiarii urnelor, cum vor putea ei. Din punct de vedere clinic, este o stare de depresiune gravă care a adus nația la limita de jos a capacității ei de-a lupta. ” Ion Vianu – O ambianţă stranie şi un avertisment (http://www.revista22.ro/articol.php?id=20757 ) .
In sfarsit, teza fundamentala pe care o sustine autorul incearca sa explice comportamentul oamenilor prin presupusele lor scopuri :
„ Vă sugerez ca, de fiecare dată când vi se pare ciudată, inexplicabilă, halucinantă atitudinea cuiva, să vă-ntrebaţi „Oare ce-a ratat omul ăsta şi de-aia se poartă aşa?””
Problema este ca aceasta teza functioneaza numai pe principiul ocheanului intors : mareste ceea ce ar trebui sa micsoreze , si micsoreaza ceea ce ar trebui sa mareasca. Explicatia unor comportamente sociale tine nu atat de nemultumirile , resentimentele si frustrarile unora sau de scopurile care le sunt atribuite, cat de responsabilitatile reale , actiunile si de faptele reale ( uneori penale ) ale altora ( oameni , actori si agenti sociali , institutii,etc. ) . Bineinteles, numai daca vrem sa le vedem. Cetatenii ordinari ( supusi legilor –s.n.) chiar daca uneori nu au nici o vina , aproape intotdeauna primesc nota de plata ( pentru ca sunt „ratati” ar spune autorul) , dar acesta este deocamdata mersul societatii romanesti ( de fapt, si al altora ) .




Update
Topul celor mai viralizate stiri in social media in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2012
BloguriCe mai viralizat articol de pe blog este reprezentat de episodul Vampires and Pirates al seriei Fredo&Pid’Jin. Postul a inregistrat 761 de preluari pe Facebook, 369 de comentarii, 2001 de like-uri, 8 Twitter trackback-uri si un scor total de 63 557.Locul doi este ocupat de postul redactat de Adrian Nastase pe blogul sau, in care prezinta un top al diferitelor evenimente si cantareti rock. Articolul a generat 360 de share-uri pe Facebook, 156 de comentarii, 641 de like-uri, 3 Twitter trackback-uri si a avut un scor total de 24 986.Cea de-a treia pozitie din top este reprezentata de articolul redactat pe blogul contributors.com. Postul(
http://www.contributors.ro/cultura/sindromul-ratarii/)a inregistrat un numar de 223 de share-uri pe Facebook, 79 de comentarii, 415 like-uri, 8 Twitter trackback-uri si un scor total de 19 999.

Niciun comentariu: